Spirometria este una dintre cele mai utilizate investigații pentru evaluarea funcției pulmonare. Este un test simplu, neinvaziv și de scurtă durată, prin care medicul poate afla cât aer pot mobiliza plămânii și cât de repede poate fi eliminat acesta.
Investigația este folosită în special atunci când există suspiciunea unor afecțiuni precum astmul bronșic sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), dar poate fi recomandată și pentru evaluarea unei tuse persistente, a respirației șuierătoare, a lipsei de aer sau înaintea anumitor intervenții chirurgicale.
Spirometria nu presupune ace, radiații sau proceduri dureroase. Pacientul respiră printr-o piesă bucală conectată la un spirometru și efectuează câteva manevre respiratorii conform instrucțiunilor medicului sau ale personalului medical.
În acest articol explicăm ce este spirometria, ce măsoară, când este recomandată, cum se desfășoară, cum trebuie să te pregătești, ce înseamnă testul bronhodilatator și cum sunt interpretate rezultatele.
Ce este spirometria?
Spirometria este un test funcțional respirator care măsoară volumul și viteza aerului pe care îl inspiri și îl expiri.
Cu ajutorul unui spirometru, medicul poate evalua modul în care aerul circulă prin căile respiratorii și poate identifica anumite modificări ale funcției pulmonare.
Testul este important în special pentru identificarea unor tulburări obstructive, în care aerul întâmpină dificultăți la ieșirea din plămâni, dar poate oferi informații și în alte situații clinice.
La ArenaMed, spirometria este efectuată cu un spirometru profesional și este interpretată de medicul pneumolog în contextul simptomelor și al examenului clinic.
Ce măsoară spirometria?
Printre principalii parametri evaluați prin spirometrie se află:
- VEMS (FEV1) – volumul de aer eliminat în prima secundă a unei expirații forțate;
- CVF (FVC) – volumul total de aer eliminat în timpul unei expirații forțate;
- raportul VEMS/CVF (FEV1/FVC) – oferă informații despre raportul dintre aerul eliminat în prima secundă și volumul expirator forțat total.
Acești parametri sunt interpretați împreună, nu separat.
Rezultatele sunt comparate cu valorile de referință corespunzătoare caracteristicilor pacientului, iar medicul pneumolog stabilește dacă există o modificare relevantă a funcției respiratorii.
Un rezultat de spirometrie nu trebuie interpretat izolat. Simptomele pacientului, istoricul medical, examinarea clinică și eventual alte investigații pot fi necesare pentru stabilirea diagnosticului.
Când este recomandată spirometria?
Spirometria poate fi recomandată atunci când există simptome respiratorii sau suspiciunea unei boli pulmonare.
Printre cele mai frecvente situații se numără:
- tuse care persistă mai mult timp;
- lipsă de aer la efort;
- respirație șuierătoare;
- senzație de apăsare sau piept încărcat;
- suspiciune de astm;
- suspiciune de BPOC;
- scăderea toleranței la efort;
- simptome respiratorii recurente;
- monitorizarea unei boli pulmonare deja diagnosticate;
- evaluarea răspunsului la un tratament respirator;
- evaluare preoperatorie în anumite situații;
- expunere profesională la praf, fum sau alte substanțe iritante.
Spirometria poate fi utilizată atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizarea evoluției unei afecțiuni respiratorii.
Spirometria pentru tuse persistentă
O tuse care durează mai mult decât perioada obișnuită de recuperare după o infecție respiratorie poate avea numeroase cauze.
Printre acestea se pot afla:
- astmul;
- BPOC;
- alergiile;
- expunerea la iritanți;
- unele infecții respiratorii;
- refluxul gastroesofagian;
- anumite medicamente.
Dacă tusea este persistentă și este asociată cu lipsă de aer, wheezing sau senzație de apăsare în piept, medicul poate recomanda spirometrie pentru evaluarea funcției pulmonare.
Poți afla mai multe despre acest subiect în articolul Tuse persistentă: când este cazul să mergi la pneumolog?.
Spirometria pentru lipsa de aer
Lipsa de aer, cunoscută medical sub denumirea de dispnee, poate avea cauze foarte diferite.
Poate apărea în:
- astm;
- BPOC;
- boli pulmonare interstițiale;
- infecții respiratorii;
- afecțiuni cardiovasculare;
- anemie;
- anxietate și alte situații.
Spirometria este utilă atunci când medicul suspectează că simptomele pot fi legate de o modificare a funcției pulmonare.
Dacă spirometria nu explică suficient lipsa de aer, evaluarea poate fi completată cu alte investigații funcționale, precum pletismografia și DLCO.
Spirometria și astmul bronșic
Astmul este una dintre cele mai cunoscute situații în care poate fi utilizată spirometria.
Persoanele cu astm pot prezenta:
- episoade de lipsă de aer;
- respirație șuierătoare;
- tuse;
- senzație de constricție în piept;
- simptome care apar sau se agravează noaptea;
- simptome declanșate de efort, frig, alergeni sau infecții respiratorii.
În anumite situații, funcția pulmonară poate fi aparent normală între episoade. De aceea, un rezultat normal al unei singure spirometrii nu exclude automat astmul.
Medicul poate decide, în funcție de simptome și de context, dacă sunt necesare investigații suplimentare sau repetarea testării.
Spirometria și BPOC
Spirometria are un rol important în evaluarea pacienților la care există suspiciunea de BPOC.
BPOC apare cel mai frecvent în contextul expunerii îndelungate la fumul de țigară, dar pot contribui și alte expuneri la particule sau substanțe iritante.
Simptomele pot include:
- tuse cronică;
- expectorație;
- lipsă de aer la efort;
- wheezing;
- scăderea progresivă a toleranței la activitate fizică.
În cazul persoanelor care fumează sau au fumat, mai ales atunci când există simptome respiratorii, medicul poate considera spirometria utilă pentru evaluarea funcției pulmonare.
Cum se desfășoară spirometria?
Spirometria este o investigație simplă, dar este important ca manevrele respiratorii să fie efectuate corect pentru ca rezultatele să fie relevante.
În general, procedura se desfășoară astfel:
1. Pacientul stă așezat
Vei sta pe un scaun, într-o poziție confortabilă.
Medicul sau personalul medical îți va explica modul în care trebuie efectuat testul.
2. Se aplică o clemă pe nas
O clemă moale poate fi folosită pentru ca aerul să nu iasă pe nas în timpul manevrelor.
Astfel, aerul este direcționat prin piesa bucală conectată la spirometru.
3. Respiri prin piesa bucală
Vei inspira și expira printr-o piesă bucală de unică folosință.
Este important să formezi o etanșare bună în jurul piesei bucale pentru a evita pierderile de aer.
4. Inspiri cât mai profund
În funcție de protocolul utilizat, medicul îți va cere să inspiri profund până când plămânii sunt cât mai plini.
5. Expiri cât mai puternic și cât mai complet
Aceasta este partea esențială a spirometriei.
După inspirația profundă, vei fi rugat să expiri rapid, puternic și cât mai mult timp, conform indicațiilor primite.
Poate fi mai solicitant decât o respirație obișnuită, dar nu ar trebui să fie dureros.
6. Manevra se repetă
Testul este repetat de mai multe ori pentru a obține rezultate reproductibile și de calitate.
La ArenaMed, testarea durează în general aproximativ 10–15 minute.
Spirometria doare?
Nu. Spirometria nu este dureroasă.
Investigația nu presupune injecții, recoltare de sânge sau radiații.
Singurul lucru care poate fi neplăcut este efortul necesar pentru a expira cât mai puternic și complet.
Unele persoane pot simți temporar:
- ușoară amețeală;
- senzație de oboseală;
- nevoia de a tuși;
- senzație temporară de lipsă de aer după manevrele repetate.
Dacă apare un disconfort important, trebuie anunțat imediat personalul medical.
Cât durează o spirometrie?
O spirometrie simplă durează, de regulă, aproximativ 10–15 minute, însă durata poate varia în funcție de cooperarea pacientului și de numărul de manevre necesare.
Dacă medicul recomandă și un test bronhodilatator, procedura va dura mai mult deoarece spirometria trebuie repetată după administrarea medicamentului.
La ArenaMed, testarea este efectuată și interpretată de medicul pneumolog.
Ce este testul bronhodilatator?
Uneori, spirometria este efectuată inițial fără medicament și apoi repetată după administrarea unui bronhodilatator.
Scopul este de a observa dacă parametrii respiratori se modifică după relaxarea musculaturii din căile respiratorii.
Această comparație poate oferi medicului informații suplimentare atunci când există suspiciunea unei obstrucții a căilor respiratorii.
Testul bronhodilatator poate fi util în evaluarea unor situații precum astmul și BPOC, însă rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și celelalte date clinice.
La ArenaMed este disponibilă atât spirometria simplă, cât și spirometria cu test bronhodilatator.
Cum te pregătești pentru spirometrie?
Pregătirea poate influența rezultatul testului.
Înainte de spirometrie este recomandat să:
- eviți fumatul înainte de test;
- nu faci efort fizic intens înainte de investigație;
- eviți o masă foarte copioasă;
- porți haine care nu restricționează mișcarea toracelui;
- informezi medicul despre medicamentele pe care le iei;
- aduci rezultatele investigațiilor respiratorii anterioare, dacă există.
Trebuie să oprești inhalatorul înainte de spirometrie?
Unele medicamente inhalatorii pot influența rezultatele spirometriei.
Nu întrerupe însă tratamentul din proprie inițiativă.
Dacă medicul dorește o spirometrie fără efectul unui bronhodilatator, îți va explica dacă și cu cât timp înainte trebuie întrerupt temporar anumitul medicament.
Intervalul depinde de tipul de inhalator și de scopul testului.
La ArenaMed, recomandarea este să întrebi medicul dacă trebuie oprite temporar inhalatoarele înaintea testului.
Trebuie să fii nemâncat pentru spirometrie?
Nu este necesar să vii nemâncat.
Este însă preferabil să eviți o masă foarte consistentă înaintea testului, deoarece stomacul plin poate face mai dificilă efectuarea unor manevre respiratorii profunde și forțate.
De asemenea, este recomandată evitarea fumatului și a efortului fizic intens înainte de investigație.
Ce înseamnă rezultatele spirometriei?
Rezultatele sunt prezentate sub forma mai multor parametri și valori.
Printre cei mai importanți se află:
- VEMS/FEV1;
- CVF/FVC;
- raportul VEMS/CVF;
- valorile de referință;
- valorile măsurate;
- procentul din valoarea estimată.
În termeni simpli, medicul analizează cât aer poate fi eliminat și cât de repede este eliminat.
Un raport VEMS/CVF redus poate sugera o tulburare obstructivă, însă interpretarea exactă depinde de vârsta pacientului, sex, înălțime, valorile de referință utilizate și contextul clinic.
Un rezultat anormal nu înseamnă automat că există o anumită boală.
De asemenea, o spirometrie normală nu exclude toate afecțiunile pulmonare.
Ce poate arăta o spirometrie?
În funcție de rezultate, spirometria poate ajuta medicul să identifice sau să evalueze:
- tulburări obstructive ale fluxului de aer;
- modificări sugestive pentru astm;
- modificări asociate BPOC;
- anumite anomalii ale funcției ventilatorii;
- evoluția unei boli respiratorii;
- răspunsul la tratament.
Spirometria nu oferă însă singură un diagnostic pentru toate bolile pulmonare.
De exemplu, atunci când medicul suspectează o problemă legată de volumele pulmonare sau de transferul gazelor, poate recomanda investigații suplimentare precum pletismografia și DLCO.
Ce faci dacă spirometria este normală, dar ai simptome?
O spirometrie normală este o informație importantă, dar nu înseamnă că toate cauzele posibile ale simptomelor au fost excluse.
Dacă ai în continuare:
- lipsă de aer;
- tuse;
- wheezing;
- oboseală la efort;
- senzație de apăsare în piept,
medicul poate considera necesare alte investigații.
În funcție de suspiciunea clinică, acestea pot include:
- repetarea spirometriei;
- test bronhodilatator;
- pletismografie;
- DLCO;
- pulsoximetrie;
- radiografie toracică;
- CT toracic;
- alte teste funcționale respiratorii.
La ArenaMed, pletismografia și DLCO sunt disponibile atunci când spirometria sau examenul clinic nu explică suficient simptomele.
Care este diferența dintre spirometrie, pletismografie și DLCO?
Cele trei investigații evaluează aspecte diferite ale funcției pulmonare.
Spirometria
Măsoară în principal volumul și viteza aerului mobilizat prin plămâni.
Este foarte utilă pentru evaluarea obstrucției fluxului de aer.
Pletismografia
Măsoară volumele pulmonare, inclusiv volumele care nu pot fi măsurate prin spirometrie simplă.
Poate fi utilă atunci când medicul suspectează o tulburare restrictivă sau dorește o evaluare mai completă a funcției pulmonare.
DLCO
Evaluează cât de eficient trec gazele din plămâni în sânge.
Poate oferi informații suplimentare în anumite boli pulmonare interstițiale, emfizem sau alte situații în care schimbul de gaze poate fi afectat.
Dacă spirometria nu explică simptomele, medicul poate decide că este necesară o evaluare funcțională mai complexă.
Cine interpretează spirometria?
Rezultatul trebuie interpretat de un medic care îl corelează cu simptomele și istoricul pacientului.
Un aparat poate genera automat valori și grafice, însă interpretarea clinică nu trebuie făcută doar pe baza cifrelor afișate de spirometru.
La ArenaMed, spirometria este efectuată și interpretată de medicul pneumolog Dr. Anas Al-Kalbani.
Când este recomandat consultul pneumologic înainte de spirometrie?
În multe situații, spirometria este mai utilă atunci când este recomandată în urma unei consultații pneumologice.
Un consult poate fi indicat dacă ai:
- tuse persistentă;
- lipsă de aer;
- wheezing;
- senzație de apăsare în piept;
- scăderea toleranței la efort;
- infecții respiratorii repetate;
- istoric de fumat;
- expunere profesională la praf sau noxe;
- diagnostic anterior de astm sau BPOC.
În cadrul consultației, pneumologul poate decide dacă spirometria este suficientă sau dacă este nevoie de alte investigații.
La ArenaMed – Pneumologie, evaluarea poate include consultație clinică și explorări funcționale respiratorii precum spirometrie, pletismografie și DLCO.
Când nu trebuie să aștepți o spirometrie?
Spirometria este o investigație programată și nu trebuie folosită pentru a amâna evaluarea unei urgențe medicale.
Dacă apar dificultăți severe de respirație, senzație de sufocare, buze sau degete albăstrui, durere toracică intensă, confuzie, pierderea stării de conștiență sau o agravare rapidă a stării generale, este necesară evaluare medicală de urgență.
În astfel de situații, apelează 112.
Întrebări frecvente
Spirometria doare?
Nu. Spirometria nu este dureroasă și nu implică ace sau radiații. Poate fi ușor solicitantă deoarece trebuie să expiri foarte puternic și complet.
Cât durează o spirometrie?
La ArenaMed, o spirometrie durează în general aproximativ 10–15 minute. Dacă se efectuează și test bronhodilatator, durata totală este mai mare.
Pot să mănânc înainte de spirometrie?
Da. Nu este necesar să fii nemâncat, însă este recomandat să eviți o masă copioasă înainte de test.
Pot să fumez înainte de spirometrie?
Este recomandat să nu fumezi înainte de test, deoarece fumatul poate influența funcția respiratorie și calitatea evaluării. La ArenaMed este recomandată evitarea fumatului cu cel puțin o oră înainte.
Trebuie să opresc inhalatorul înainte de spirometrie?
Uneori, medicul poate solicita întreruperea temporară a anumitor bronhodilatatoare înainte de test, dar acest lucru depinde de medicament și de scopul investigației. Nu întrerupe tratamentul fără să primești această recomandare.
Spirometria poate diagnostica astmul?
Spirometria poate oferi informații importante în evaluarea astmului, în special atunci când există obstrucție variabilă a fluxului de aer. Un rezultat normal nu exclude automat astmul, iar medicul poate recomanda alte teste dacă simptomele persistă.
Spirometria poate diagnostica BPOC?
Spirometria este o investigație importantă în diagnosticul BPOC și în evaluarea gradului de afectare a fluxului de aer. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu istoricul de expunere, simptomele și examinarea clinică.
Ce este spirometria cu test bronhodilatator?
Este o spirometrie efectuată înainte și după administrarea unui medicament bronhodilatator. Compararea rezultatelor oferă informații despre modificarea fluxului de aer după bronhodilatație.
Ce fac dacă spirometria este normală, dar încă respir greu?
Medicul poate recomanda investigații suplimentare. În funcție de simptome, acestea pot include pletismografie, DLCO, investigații imagistice sau evaluarea unor cauze cardiovasculare ori de altă natură.
Este spirometria potrivită pentru fumători?
Da. La fumători sau foști fumători, spirometria poate fi recomandată atunci când există simptome respiratorii sau suspiciune de BPOC și poate ajuta la evaluarea funcției pulmonare.
Concluzie
Spirometria este una dintre cele mai importante investigații pentru evaluarea funcției pulmonare.
Este un test rapid, neinvaziv și nedureros, care arată cât aer poate fi mobilizat și cât de repede poate fi eliminat din plămâni. Este utilizat frecvent în evaluarea astmului, BPOC și a altor probleme respiratorii.
Poate fi recomandată atunci când apar tuse persistentă, lipsă de aer, wheezing, senzație de apăsare în piept, scăderea toleranței la efort sau când există factori de risc precum fumatul ori expunerea profesională la praf și noxe.
În anumite situații, spirometria poate fi completată cu un test bronhodilatator. Dacă rezultatele nu explică simptomele, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum pletismografia și DLCO.
Important este ca rezultatul spirometriei să fie interpretat de medic în contextul simptomelor și al istoricului medical, nu analizat izolat.
Programează o evaluare pneumologică
Dacă ai tuse persistentă, lipsă de aer, respirație șuierătoare sau senzație de apăsare în piept, programează o evaluare pneumologică la Dr. Anas Al-Kalbani, medic specialist pneumolog la ArenaMed.
La ArenaMed sunt disponibile atât spirometria, cât și spirometria cu test bronhodilatator, iar în funcție de simptome pot fi recomandate și alte investigații funcționale respiratorii.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic. Dacă apar dificultăți severe de respirație, senzație de sufocare sau alte simptome de urgență, apelează 112.
